Sunday, April 27, 2008

Cand ma fac mare vreau sa NU devin…

Majoritatea ne propunem sa ne imbunatatim viata : aspiram la un viitor favorabil, o meserie profitabila si placuta, o masina, o casa, o familie etc. Din pacate multi isi rateaza viata din cauza unor piedici mai mult sau mai putin (aparent) banale. Iata deci un mic ghid “How you mustn’t become”

Daca esti fata iti poti rata viitorul daca:

- devi o gospodina “neinfricata” preocupata numai de gatit, barfulite cu vecinele si ultimele trend-uri in materie de moda (la sorturile de bucatarie)
- mama ultradedeicata - Cu toti am observat “mamicile” care isi leagana lenes soldurile extrapolate, inghesuite in fosta pereche de pantaloni de trening pana nu demult larguti ce imping la carucioare cu “micuti” imbuibati cu lapte praf si piureuri ecologice.
- eterna “creduo-romantica” - Sa indrugi verzi si uscate prietenelor despre printul pe calul alb,casa de pe malul marii si copiii albi ca spuma laptelui pe care ti-i doresti nu e chiar o solutie de viitor. Mai bine indrugi verzi si uscate la un interviu - acolo macare exista o probabilitate de implinire a unui vis mai mult decat nocturn.

Daca esti baiat iti poti rata viitorul daca:

- prelungesti prea mult perioada “smecherasului” - Ok, toti trecem printr-o asemenea faza cand incercam marea cu degetul, sunt mai mult sau mai putin populari, lansam tendinte, insa sa fim seriosi tipul de 30 de ani care se da mare rapper in cluburi unde se asculta manele nu mai are nici un haz.
- refuzi sa te ingrijesti de sanatatea ta. Mananci dezordonat, dormi haotic, consumi alcool prea des, te-ai imprietenit prea mult cu TV-ul sau PC-ul, eviti vizitele la medic sau la dentist pe motiv “ca nu e grav” - pe scurt duci o viata dezordonata. Asta te va costa mai devreme sau mai tarziu, poate la 30 de ani , poate la 50 dar retine, nimeni nu scapa de raul pe care si-l face singur.
- ai inca vechea conceptie despre viata, societate, femeie - Nu esti facut sa ti se dea totul pe tava doar pentru ca inca nu ai 18 ani, asa cum nici femeia nu e facuta numai sa stea “la cratita” si sa faca copii. Asemenea conceptii invechite nu sunt privite prea bine astazi sau nu ar trebui.

Ai in plan vreunul dintre telurile mai sus mentionate? Daca da, ia-o de la capat cu replica “Cand ma fac mare vreau sa devin (cu adevarat)…” Retine, un om o poate rosti toata viata, indiferent de varsta caci omul cat traieste invata, e “mic” atunci cand nu e initiat si “mare” cand isi atinge scopul…

Posted by CrisTina at 18:33:55 | Permalink | Comments (5)

Thursday, April 3, 2008

Sa gustam viata “bucata cu bucata”

Deviza arhicunoscuta “Carpe diem” sta astazi pe buzele si in mintile ,multor oameni care de fapt o folosesc (total!) gresit.
Un om fericit “gusta viata bucata cu bucata” (sa citam din reclame).Pana aici toate bune si frumoase. Dar problema sta in modul in care”gusta” viata. Astazi majoritatea sunt de parere ca pentru a-ti trai viata cu adevarat trebuie sa dai frau liber (tuturor) dorintelor: iti vine sa mananci pana vomiti, mananci ca doar ce e rau in a te satura, doar e o bucurie, ai chef sa il iei peste picior pe colegul ochelarist, o faci, ca se prinde si el ca glumesti (chiar daca asta i-ar fi pus capac si s-ar fi adaugat peste sute de alte probleme si tulburari “invechite”)
“Micile” placeri ce fac viata frumoasa nu se opresc aici. The big bites are about to come:iti vine sa fumezi, fumezi,doar pentru ca asa decizi tu, iti vine sa bei pana nu mai poti, bei (ca doar iti traiesti viata, ce Dumnezeu), vrei sa incerci “senzati tari” tragi un pic pe nas sau bagi un “strop” in vena,asa de “gust” ca sa ai ce sa le povestesti nepotilor (daca mai apuci).
Asa se considera astazi ca iti traiesti viata. Ne bucuram de mici clipe de placere cu efecte inzecite asupra anilor de dupa prima tinerete. “De unde atatea pacate, maica. Ca pe vremea mea nu era lumea asa nebuna”se mai intreaba vreo babuta nedumerita. Eh, mamaie, nu sti matale cum e sa iti traiesti viata! Ne distram, ne traim viata 50-50 ( Jumate chefuim , jumate ne-o jelim, dar pana una alta “Carpe diem”!)
Posted by CrisTina at 19:21:57 | Permalink | Comments (2)